Ați observat o pisică nervoasă? Acest lucru nu este întotdeauna un semn de avertizare, dar este important să știți că, în unele cazuri, această nervozitate poate fi o reflectare a hiperesteziei feline. Acesta este un sindrom rar, dar îl poate afecta pe prietenul dvs. cu patru picioare din diferite motive și este de obicei asociat cu schimbări de comportament. Pentru că este o boală mai specifică și puțini proprietari sunt conștienți de ea.să știi, cei Acasă Lăbuțe a intervievat-o pe Carolina Bernardo, gardianul pisicii Ricotinha care a trecut prin această problemă, și pe medicul veterinar Luciana Lobo pentru a clarifica îndoielile legate de sindromul de hiperestezie felină.

Hiperestezia felină: ce este și ce o cauzează?

Sindromul de hiperestezie felină nu este o problemă foarte frecventă, dar se manifestă la pisică prin spasme musculare. Potrivit Lucianei, rădăcina problemei este adesea necunoscută, dar poate avea o origine comportamentală, dermatologică, neurologică și ortopedică. "Cauzele posibile sunt: factori din mediul înconjurător care afectează hipotalamusul și sistemul limbic, pisici hiperactive și nervoase, piele uscată,cauze genetice, stres, paraziți ai pielii, cum ar fi puricii, ciupercile și scabia, și chiar epilepsia", spune el. Deși este o boală rară, există o incidență mai mare a hiperesteziei feline la rasele Sacred Burmese, Himalaya și Abisinian.

Pisica cu spasme musculare: care sunt principalele simptome ale hiperesteziei feline?

Oricât de rară ar fi, este întotdeauna bine să cunoaștem semnele acestei boli pentru ca diagnosticul să fie pus cât mai repede. Asta pentru că boala poate compromite întreaga calitate a vieții animalului. Pisica cu spasme musculare este cel mai frecvent semn: potrivit medicului veterinar, acesta apare atunci când pisica este nemișcată și brusc sare și se mușcă de spate ca și cum ar fi atacată. Cu toate acestea, pot apărea și altesimptomele care pot fi, de asemenea, indicative pentru hiperestezia felină sunt:

- Nervozitate

- Modificări de comportament

- Își mișcă coada în timp ce încearcă să o lingă sau să o muște

- Fugi prin casă ca și cum ai fi speriat.

- Ondulează pielea spatelui și devine iritată dacă este atinsă în zonă

- Este posibil să aveți convulsii și spasme

- Lingerea excesivă a regiunii lombare, a regiunii anale și a cozii

- Pupilele se dilată în timpul convulsiilor

- Mieunat neobișnuit

- Poți suferi pierderi în greutate și chiar să te mutilezi

Hiperestezia felină: întâlnirile de control ajută la diagnosticare

Carolina Bernardo observase deja de ceva vreme spasmele involuntare de pe spatele pisicuței sale Ricota, dar credea că este pur instinct felin. "De asemenea, nu i-a plăcut niciodată multă afecțiune în regiunea spatelui / lângă coadă și mă mușca mereu când o mângâiam acolo. Dar mușcături ușoare, ca și cum s-ar fi jucat, așa că nu am crezut niciodată că este vorba de durere", spune. În timpul unui control pentru a afla cum a fost"A fost pentru prima dată când am dus-o la o clinică specializată pentru feline și asta chiar face diferența. Imediat ce am ajuns, veterinarul a observat că avea spasme și a apăsat zona. Ricotinha a reacționat imediat, iar apoi mi-a povestit despre hiperestezia felină."

Cum este diagnosticat sindromul de hiperestezie felină?

Potrivit medicului veterinar Luciana, cum hiperestezia nu are o cauză definită, diagnosticul se face de obicei pe baza simptomelor prezentate de pisică asociate cu o serie de teste, care vor ajuta la excluderea altor boli. De exemplu, se pot solicita analize fizice, neurologice, dermatologice, hormonale, de urină, de sânge și chiar o radiografie a coloanei vertebrale. În cazul Ricotinei, se poate solicita"Ea a spus că există multe cazuri în care radiografia nu arată nimic, dar este necesară medicația - pentru că este un sindrom care poate avea mai multe cauze", spune tutorele.

Hiperestezia felină: este posibil să se vindece? Înțelegeți ce se poate face

Din păcate, nu există tocmai un tratament pentru sindromul de hiperestezie felină. Ceea ce se poate face, de fapt, este să căutăm să tratăm cauzele bolii, care sunt asociate, de obicei, cu o pisică nervoasă sau stresată. "Tratamentul constă în reducerea anxietății și a stresului pisicii prin crearea unui mediu calm. Hrănirea corespunzătoare, curățarea constantă și corectă a litierelor,În plus, investiția în îmbogățirea mediului poate fi, de asemenea, o modalitate bună de a promova o mai bună calitate a vieții felinei. În cazurile mai severe, poate fi necesară prescrierea de hormoni sintetici și utilizarea de medicamente controlate. Ricotinha, de exemplu, a început un tratament cu medicamente manipulate de două ori pe zi, iar"Este relativ liniștit, în afară de stresul normal de a da pastile pisicilor, dar este o practică pe care mă obișnuiesc să o stăpânesc!".