Cele mai grave boli ale pisicilor se pot manifesta prin diferite simptome. În timp ce unele sunt comune multor probleme de sănătate, altele ajută la tragerea semnalului de alarmă pentru anumite afecțiuni. Analiza semnelor clinice este esențială pentru a-l ajuta pe medicul veterinar în timpul anamnezei, care este prima etapă a consultației. Aceasta poate ajuta la cartografierea principalelor boli ale pisicilor cu simptomele,contribuind la stabilirea mai rapidă a unui diagnostic.

Și care sunt principalele boli ale pisicilor pe care orice tutore ar trebui să le cunoască? FIV și FeLV sunt cele mai cunoscute, dar afecțiuni precum sporotricoza și panleucopenia felină necesită o atenție egală. Iată ce trebuie să știi despre aceste boli ale pisicilor!

1) Boala pisicii: sporotricoza este cauzată de ciuperci și afectează pielea

Sporotricoza la pisici este o boală fungică provocată de ciuperca Sporothrix. Aceasta pătrunde în animal prin răni sau leziuni pe piele și slăbește foarte mult organismul animalului, putând evolua spre pneumonie fungică și duce la deces. Această boală a pisicilor este considerată o zoonoză și este împărțită în trei faze: localizată, limfatică și diseminată.

La început, tutorele poate observa leziuni pe pielea animalului de companie (în special pe cap, cum ar fi urechile și nasul, și pe labe). Rănile la pisici sunt chiar foarte vizibile și nu se vindecă. În plus, pe măsură ce boala avansează, apar leziuni ulcerate cu puroi și alte simptome, cum ar fi tusea, dificultăți de respirație, dureri la respirație și febră.

2) Toxoplasmoza este o boală a pisicilor care nu are întotdeauna simptome clare.

Toxoplasmoza este o zoonoză denumită în mod obișnuit "boala pisicilor", dar acest titlu este destul de nedrept. Felinele sunt gazdele definitive ale bolii, dar nu sunt transmițători direcți. De fapt, transmiterea la om se face prin ingerarea de apă și alimente contaminate, precum și prin contactul cu fecale contaminate.

Pentru ca o pisică să fie infectată, trebuie să mănânce carne crudă sau insuficient gătită de la un animal infectat. La început, felina poate fi asimptomatică, dar pe măsură ce boala progresează, unele simptome vizibile sunt: vărsături, febră, diaree, dificultăți de respirație, anorexie și apatie.

3) Panleucopenia felină este foarte contagioasă și progresează rapid.

Panleucopenia felină este cauzată de parvovirusul felin și este una dintre cele mai grave boli ale pisicilor. Foarte contagioasă, afecțiunea poate fi letală dacă nu este diagnosticată și tratată la timp. Transmiterea are loc, de obicei, prin contactul dintre o pisică sănătoasă și fecalele, urina sau saliva unui animal contaminat - și aceasta include obiecte comune, cum ar fi bolurile de hrană sau cutiile de gunoi.

Virusul care provoacă panleucopenia atacă celulele de apărare ale organismului și se depune de obicei în limfocite și în celulele intestinale, slăbind rapid întregul organism. Simptomele variază și includ vărsături, diaree, icter, febră mare, lipsa poftei de mâncare, sensibilitate abdominală, deshidratare și anorexie.

4) FIP: boala pisicii este periculoasă pentru pacienții tineri sau pentru cei cu imunitate scăzută

FIP felină - sau pur și simplu peritonita infecțioasă felină - este o boală virală cauzată de un tip de coronavirus (care, merită să ne amintim, nu are nimic de-a face cu coronavirusul pandemic). Această boală a pisicilor se manifestă în forme uscate sau efuzive și este, de obicei, mai frecventă la animalele care au un nivel scăzut de imunitate.

În ceea ce privește simptomele, poate fi puțin dificil de identificat afecțiunea. PIF la pisici este adesea tăcută și prezintă semne destul de nespecifice. Unele dintre acestea sunt: febră mare, pierdere progresivă în greutate, dificultăți de respirație, abdomen mărit, printre altele.

5) Insuficiența renală este una dintre bolile pisicilor care necesită cea mai mare atenție

Insuficiența renală la pisici este de departe una dintre cele mai grave probleme care pot afecta pisicile. Rinichii încetează să mai funcționeze corespunzător, ceea ce, pe lângă faptul că afectează calitatea vieții animalului de companie, poate fi și fatal pe termen lung. Denumită și boală cronică de rinichi, patologia este mai frecventă la bătrânețea felină.

În cazul acestei boli a pisicilor, simptomele sunt foarte evidente. Gardianul poate observa că pisica începe să bea mai multă apă și crește frecvența urinărilor. Urina pisicii devine foarte deschisă la culoare și există modificări ale apetitului animalului. În plus, animalul poate deveni mai apatic și poate avea vărsături recurente.

6) FIV: boala pisicilor trece prin diferite stadii

FIV felină este cunoscută sub numele de SIDA la pisici. Provocată de virusul imunodeficienței feline, boala compromite întregul organism al animalului și este împărțită în trei faze. În prima, pisica are simptome subtile, cum ar fi febră, anorexie și ganglioni limfatici măriți. În cea de-a doua, devine asimptomatică. În cea de-a treia, organismul devine foarte slăbit și slăbit, cu simptome precum infecții (care potpână la apariția unei infecții generalizate), leziuni cutanate și boli secundare.

Ultima fază este considerată faza terminală, deoarece problemele de sănătate cresc, iar riscul ca animalul să moară este și mai mare. Toate acestea se întâmplă din cauza imunității scăzute. Transmiterea FIV felinelor are loc după contactul cu saliva sau sângele pisicii contaminate.

7) Boala pisicii: FeLV atacă sistemul imunitar

La fel cum este bine să fim atenți cu FIV, la fel este și cu FeLV. Boala pisicii se numește "leucemie felină" și este o afecțiune retrovirală foarte transmisibilă. Contaminarea are loc prin contactul dintre o pisică sănătoasă și una bolnavă, care se poate întâmpla prin schimbul de salivă și secreții sau prin împărțirea de obiecte.

Virusul care provoacă FeLV atacă direct celulele de apărare ale organismului, lăsând animalul neprotejat și vulnerabil la diverse boli, astfel încât o simplă gripă poate deveni o problemă reală pentru animalul de companie. Prin urmare, simptomele FeLV sunt adesea destul de variate, dar în general includ: anemie, apatie, pierdere bruscă în greutate, febră, diaree, probleme de stomac, problemeDacă aveți îndoieli, consultați un profesionist și asigurați-vă că testați pisoiul atunci când îl adoptați. Acest lucru este valabil și pentru alte boli ale pisicilor!